Evidenta persoanei

STRUCTURI GEODEMOGRAFICE

Total populatie la recensamantul din 31 martie 2002:

  • Din totalul de 2648 toti sunt romani
Structura pe varsta la 31 martie 2002:
  • pana la 18 ani: 730 persoane
  • intre 19-45 ani: 1154 persoane
  • intre 46-60 ani: 472 persoane
  • peste 60 ani: 292 persoane
Structura confesionala la 31 martie 2002:
  • ortodocsi: 77%
  • greco-catolici: 0,3%
  • penticostali: 22%
  • crestini de rid vechi: 0,7%
Total gospodarii (conform recensamantului agricol): 796

Atestare documentara si numar de locuitori
Documentele istorice, inregistrarile fiscale, cartografiile si alte lucrari scrise au oferit date pe baza carora s-a putut calcula populatia in diferite perioade, pana in sec. al-XVIII-lea, cand apar primele inregistrari oficiale.
Continuitatea populatiei romanesti pe aceste meleaguri este atestata de numeroase elemente: arheologica, numismatica si toponimie.Una dintre principalele caracteristici sub raport demografic este mobilitatea teritoriala pe spatii restranse a autohtonilor, in raport cu evenimentele care aveau loc. Deplasarea se desfasura spre locuri care ofereau adapost si hrana, cu revenirea locuitorilor la vechiile vetre in momentele de liniste.
Incepand cu mijlocul sec. al-XIV-lea situatia romanilor din Transilvania se va inrautati, intervenind o serie intreaga de actiuni de asuprire sociala si nationala din partea regalitatii si nobilimii maghiare, care-i vor determina pe localnici sa migreze dincolo de granitele imperiului, inspre Moldova si Tara Romaneasca.
Primele date exacte despre numarul pupulatiei din zona Tarii Nasaudului le-a furnizat conscriptiile realizate intre 1760-1762, sub conducerea colonelului Enzenberg, in scopul militarizarii zonei. La acea data, in batinul Rebrei era o pupulatie de 990 locuitori.Trebuie mentionat faptul ca acestia apartineau unei singure comune, Rebra, de care apartinea si satul Lunca Vinului (Parva)- al carei pupulatie nu depasea 190 locuitori.Densitatea populatiei se situa in jurul cifrei de 8,9 loc/km patrat.

Numarul populatiei localitatii Parva a fost dupa cum urmeaza:

  • la anul 1717 satul avea un numar de 12 case cu un numar de 37 locuitori,
  • intre anii – 1720-1721 existau 190 locuitori,
  • intre anii – 1784-1787 existau 280 locuitori,
  • in anul – 1830 – 320 de locuitori,
  • in anul – 1850 – 473 loc.,
  • in anul – 1857 – 423 loc.,
  • in anul – 1870 – 605 loc.,
  • in anul – 1880 – 683 loc.,
  • in anul – 1890 – 772 loc.,
  • in anul – 1900 – 890 loc.,
  • in anul – 1910 – 1105 loc.,
  • in anul – 1920 – 1086 loc.,
  • in anul – 1930 – 1334 loc.,
  • in anul – 1941 – 1528 loc.,
  • in anul – 1948 – 1549 loc.,
  • in anul – 1956 – 1871 loc.,
  • in anul – 1966 – 2439 loc.,
  • in anul – 1970 – 2589 loc.,
  • in anul – 1984 existau un numar de 2829 locuitori.
La recensamantul din anul 1992 comuna Parva avea o populatie de 2769 locuitori cu un nuamr de 723 gospodarii.
La recensamantul din 2002 comuna Parva are o populatie stabila de 2648 persoane cu un  numar de 774 gospodarii.

In prezent comuna Parva are o populatie stabila de 2792 locuitori cu un numar de 774 gospodarii.
La inceputul sec. XX, populatia Parvei creste in continuare cu toate ca in timpul Primului razboi mondial mortalitatea a fost ceva mai mare. La recensamantul din 1930 se inregistrau 1334 de locuitori in aceasta comuna.Dupa altii 40 de anise ajungea la o populatie de 2589 de suflete care locuiau in Parva, mentinandu-se inj continuare un ritm ridicat al cresterii populatiei, datorita unui procent ridicat al natalitatii care a ajuns la un moment dat chiar si la 30 promile.Sporul natural in bazinul Rebrei, a fost deosebit de mare, care s-a mentinut la peste 25 la mie.
Dupa 1990, cand in majoritatea zonelor tarii s-a inregistrat o adevarata „drama demografica” prin liberalizarea avorturilor, ajungandu-se in majoritatea judetelor la sporuri naturale negative. Judetul nostru urmeaza evolutia de la nivel national, dar scaderea nu este atat de accentuata si este mai intarziata fata de alte judete. Parva este una din localitatiile in care natalitatea se mentine la cote ridicate, de peste doua ori mai mari decat media pe tara.
Cum se explica atunci faptul ca fata de 1995 cand se inregistra la Parva o populatie de 2871 de locuitori, cu o densitate de 58 loc/km patrat, s-a ajuns in prezent la cifra de 2792 fara a se inregistra o crestere deosebita a mortalitatii.Fenomenul se explica prin faptul ca evolutia numerica a populatiei nu este data doar de sporul natural ci si de sporul migratoriu.

Mobilitatea spatiala a populatiei este un proces de o deosebita importanta prin implicatiile de ordin demografic, economic si social.
Astfel, in bazinul Rebrei, pana la inceputul sec. XX, au avut loc migrari ale populatiei spre Moldova si Tara Romaneasca, sau chiar in alte tari: Canada, S.U.A., Argentina etc.
Migratii interne au avut loc si dupa 1950, datorita dezvoltarii industriei si necesarului fortei de munca.Acum, in aceata perioada, locuitorii Parvei au fost atrasi mai ales spre Bistrita si spre Nasaud, orase care aveau o industrie mai dezvoltata.
Dupa anul 1990, in comuna Parva, fenomenul atinge cote mai ridicate.Odata cu cresterea numerica a populatiei, prin diviziune succesiva, terenul agricol s-a redus tot mai mult.De asemenea, somajul in randul populatiei active (mai ales a celei masculine) a crescut datorita reducerii exploatarilor forestiere si a mineritului din bazinul Rebrei.Din aceasta cauza, tot mai multe familii migreaza spre alte zone ale tarii, Parva situindu-se printre comunele cu cea mai mare pondere a plecarilor.
Dupa datele primite de la primaria comunei Parva, rezulta ca, din aceasta comuna au migrat intre 1990-1995 un numar de 32 de familii, dintre care 23 s-au stabilit in Banat, in judetul Timis si Arad, 6 familii in comuna Dumitra, din judetul Bistrita-Nasaud si 3 familii in judetul Mures. Toate aceste familii au migrat deci, in zone agricole cu soluri mai rodiroare, fiind de fapt familii de agricultori. Acest fenomen de migratie, care se manifesta dupa anul 1990 in combinatie cu o usoara scadere a natalitatii constituie principalele cauze ale scaderii numarului de locuitori din comuna.
Un fenomen frecvent intalnit in bazinul Rebrei, il reprezinta migratia sezoniera, asa-numitul, de catre localnici, „mers la lucru in jos”. Primavara, vara si toamna, un numar, mare de barbati dar si femei si uneori chiar si copii, pleaca la munci agricole in Banat, Dobrogea, Muntenia sau ca muncitori forestieri in zona Dornelor sau a Toplitei. Migratia sezoniera este o modalitate de a obtine veniturile necesare intretinerilor familiilor.
In ceea ce priveste structura pe grupe de varsta se constata o pondere mare a varstei tinere (0-18 ani-38%, 18-60 ani-44% si peste 60 de ani 18%) in comparatie cu alte comune din judet unde se constata un accentuat fenomen de imbatranire a populatiei.
Din punct de vedere al structurii populatiei pe nationalitati, in bazinul Rebrei majoritatea covarsitoare este romaneasca.Statisticile in limba maghiara de la Arhivele Statului din Bistrita arata ca din anul 1900, din cei 890 locuitori ai comunei Parva, 880 (98,8%) erau romani si doar 10 (1,2%) apartineau altor nationalitati (6 evrei si 4 maghiari).Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, datorita noilor conditii social-economice si politice, treptat celelalte nationalitati au disparut din statisticile populatiei.Astfel, la recensamantul din 1992, toti locuitorii Parvei s-au declarat de nationalitate romana.

In ceea ce priveste prezenta diferitelor confesiuni religioase evolutia este destul de interesanta, influentata de diferitele conjuncturi istorice. In anul 1948 majoritatea populatiei era de religie greco-catolica, ca de altfel majoritatea locuitorilor Tarii Nasaudului. Dupa 1948, ca urmare a influentei „de la Rasarit” religia dominanta a devenit cea ortodoxa.Cu timpul insa o parte a populatiei a aderat la alte culte:

  • penticostal,
  • baptist,
  • iehovist,
  • adventist.
In prezent, conform statisticilor cea de-a doua religie ca pondere dupa cea majoritar ortodoxa este cea penticostala.Numarul penticostalilor este in continua crestere datorita cutumelor religioase care dezaproba avortul si contraceptia, in familiile acestora inregistrandu-se un umar mare de copii (o medie de peste zece copii/familie).

Raportand numarul locuitorilor la suprafata comunei, se constata o densitate medie ceva mai mica decat media pe judet (60,9 loc/km patrat), situatia undeva in jurul cifrei de 40,6 loc/km patrat.
Analiza coeficientului de arealitate situeaza Parva in plutonul de mijloc, cu o medie de 2,5 ha/loc, fata de extremele din judet care se situeaza la valori cuprinse intre 0,7ha/loc (Prundu-Bargaului) si 6,43 ha/loc. (Sant).Daca raportam suprafata agricola (Parva are o suprafata agricola de 1774 ha), la numarul de locuitori (majori)- (1788), se obtine o medie de 0,9 ha teren agricol/loc., cifra care situeaza comuna din acest punct de vedere mai aproape de comunele cu suprafata agricola mai mica/loc.